Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara

Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara, face parte dintr-un amplu program cultural - Privește Orașul al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș. Proiectul a fost parte din dosarul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii.

În acest context, în anul 2023, atenția echipei s-a îndreptat spre unul dintre locurile cu cea mai mare încărcătură simbolică și emoțională din Timișoara, punctul 0 al orașului - Piața Victoriei. În ciuda istoriei locului, piața este folosită preponderent ca un spațiu de tranzit, prea puțin utilizată pentru repaus sau pentru petrecerea timpului liber.

Pe parcursul anului 2023, Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara, urmărește să schimbe experiența de vizitare a Pieței Victoriei, să creeze noi posibilități de interacțiune cu spațiul public pentru localnici și pentru călători, în moduri unice și originale. Scopul unei intervenții în Piața Victoriei este să provoace un dialog despre felul în care noi, locuitorii orașului, ne conectăm vizual, simbolic sau fizic la un spațiu - reper, cum contribuim la cultivarea și accentuarea acestei identități și cum re-valorizăm spațiul pe care îl folosim împreună.

Piața Victoriei este cea mai nouă dintre piețele istorice ale Timișoarei, dezvoltarea sa începând după demolarea zidurilor cetății, la începutul secolului XX. A funcționat ca un bulevard principal cu două promenade, Corso și Surogat, despărțite de covoarele florale și totodată, de diferențele de clasă socială.

Piața Victoriei a devenit complet pietonală abia în 1989, odată cu scoaterea tramvaiului, geometria pieței rămânând neschimbată de atunci. Ce s-a schimbat totuși, e felul în care ne raportăm la un spațiu public.

Pepiniera și-a propus să funcționeze ca o extensie pe verticală a spațiului public, vizitatorii având libertatea de a-și lua un moment să analizeze piața, să descopere povești despre patrimoniul construit și horticol, să citească, să facă plajă, să ia o pauză.

Clădirile de patrimoniu care pot fi observate de pe etajele Pepinierei, provin din perioade și stiluri arhitecturale diverse și conturează povestea Timișoarei, îmbogățind memoria colectivă a locuitorilor și cunoștințele vizitatorilor orașului. Pepiniera nu concurează sub nici o formă cu peisajul construit din Piață, ci generează un dialog și o apropiere față de clădirile din piață - pentru prima dată poți privi de la același nivel balconul Operei, poți analiza îndeaproape frontonul Palatului Löffler cu urmele gloanțelor din timpul Revoluției din 1989.

Structura instalației este rezolvată printr-un sistem modular de schele metalice, care permit respectarea principiilor circularității, toate elementele structurii vor putea fi reutilizate în alte instalații. Acest sistem a permis un proces de montaj rapid și a impus puține constrângeri spațiale.

Pepiniera are 5 niveluri accesibile publicului care oferă o experiență particulară, cu calități spațiale arhitecturale și vegetale diferite. Fiecare nivel urmărește să deschidă un dialog în jurul diverselor utilizări și temporalități ale orașului, invită publicul să își imagineze noi posibilități de a imagina și percepe spațiul public și oferă informații despre patrimoniul construit al pieței, patrimoniul botanic sau sustenabilitate.

Componenta vegetală a proiectului integrează straturi succesive de natură, de la specii perene de arbori, arbuști și plante floricole la specii anuale (productive și ornamentale) produse în grădinile comunitare din Timișoara sau la instituții de cercetare horticolă și învățământ superior. Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara își propune astfel să promoveze (bio)diversitatea urbană ca element identitar al Timișoarei, precum și valorile legate de grijă și o dimensiune pedagogică și socială. 

În instalație se regăsesc peste 200 de specii din flora autohtonă regională, o parte din ele fiind prezente în catalogul Mühle, reconstituind astfel universul vegetal al secolelor XIX și XX - puieți de mesteacăn, arțar, magnolie, verbină, salvie, plante curgătoare și cățărătoare precum zorele, condurului doamne etc.

Principiul circularității a fost foarte important în dezvoltarea proiectului - schela a fost demontată și va fi refolosită pentru multe alte structuri de acum înainte, iar plantele vor fi relocate în spațiul public timișorean. Arborii și arbuștii aduși în instalație de partenerii de la Horticultura urmează a fi transplantați în scopul regenerării spațiilor verzi din Timișoara.

Unde:

1. Intersecția str. Gh.Lazăr, str.Circumvalațiunii
2. Bulevardul Regele Ferdinand I
3. Piața Unirii - curtea Catedralei Sf. Gheorghe
4. Școala Gimnazială nr. 2
5. Școala Gimnazială nr. 7 “Sf. Maria
6. Strada Clăbucet

Tur de Arhitectură

Otilia Sfetcu, Diana Mihaela Antiu, Prindii Luminița, Marian-Claudiu Bușă, Darius Gava, Flavius Cornelius Laza, Ioana Meseșan, Cătălin Răzvan Alexandru, Răvășel Alexandru, Darius Sucioni Emanuel, Alina Alexandru, Pascondea Alexandra, Stan Andrei, Elena - Teodora Mușea, Cătălin Răzvan Alexandru, Slageana Panici, Andrei Barbu, Theodora Scurtu.

Antoniu Sicra, Rebeca Peca.

Mulțumiri pentru sprijin și consultanță pe parcursul dezvoltării proiectului:

Brîndușa Tudor, Matevž Čelik, Rudolf Gräf, Silviu Scrob; Colegiul Director OAR Timiș, echipa Centrului de Proiecte, echipa Primăriei Municipiului Timișoara, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.